Friday, 5 May 2017

Falsa alegere din alegerile franceze

Publicăm mai jos traducerea declarației Stângii Revoluționare (secțiunea franceză a CWI) cu privire la alegerile prezidențiale din Franța


O falsă alegere între Macron și Le Pen

Turul întâi ne-a confirmat că, după ce am scăpat de cei mai vizibili reprezentanți ai austerității și ai marelui capital, ca Sarkozy, Valls sau Hollande, a venit rândul partidelor lor să încaseze o puternică lovitură. Pentru prima oară, al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Franța se va desfășura fără participarea unui candidat al Partidului Socialist sau al Republicanilor. Francois Fillon a obținut 19.9% din voturi, departe de predicțiile din iarnă care-l dădeau la peste 30%. Sigur că scandalul cu slujbele fictive și viața luxoasă pe bani publici i-a afectat serios popularitatea. Însă trebuie amintit că prăbușirea sa în sondaje a început cu adevărat la momentul în care Fillon și-a anunțat, în decembrie, planul de creștere a TVA-ului și de distrugere a sistemului de asistență socială.
Candidații celor două mari partide responsabile pentru politicile duse timp de 30 de ani au fost înlăturați, confirmând astfel procesul de curățare” de care vorbea Mélenchon.

Au fost peste șapte milioane de voturi care au mers la Mélenchon, inclusiv o treime din voturile tinerilor, ducându-l foarte aproape de intrarea în turul doi. După o campanie care a adus împreună zeci de mii de activiști care s-au auto-organizat, a început să se întrezărească un val de speranță care i-a pus pe gânduri pe apărătorii capitalismului. Washington Post a scris, parafrazându-l pe Marx, că “o nouă stafie bântuie Europa, cea a lui Jean-Luc Mélenchon”.
Am fost foarte aproape ca un candidat să intre în turul doi pe o platformă de respingere a austerității și a jafului capitalist prin care trece planeta (în timp ce lucrătorii sunt exploatați pentru profitul câtorva). Mișcarea nesupușilor”, în care a participat și Stanga Revoluționară (CWI în Franța), nu se va opri aici. Șapte milioane de voturi sunt o adevărată forță și au un potențial uriaș pentru combaterea politicilor pro-bogați pe care le va avea  candidatul preferat al băncilor și câștigătorul probabil de duminică, Macron.

Partidul Socialist (PS), aspru pedepsit

Pe de altă parte, Benoît Hamon a obținut cel mai prost rezultat al unui candidat al PS, cu doar 6,35% din voturi. Chiar dacă, spre satisfacția generală, a reușit să-l bată  pe Valls la alegerile din partid, Hamon nu a demonstrat că Partidul Socialist se poate reforma. Nici măcar atunci când Valls s-a întâlnit cu Fillon, căruia i-a spus că e gata de compromis” în caz că e ales, Hamon nu a tras concluziile corecte. Fără să dezaprobe niciodată politica Valls-Hollande (doar criticând punctual anumite elemente), Hamon a pretins că vrea să facă o alianță cu Mélenchon, însă fără să discute niciun program concret și având în vedere doar apropiatele alegeri legislative. Deși a pretins că vrea „să câștige stânga”, Hamon a refuzat să-și retragă candidatura pentru a-l sprijini pe Mélenchon, arătând astfel că PS e incapabil să treacă dincolo de simplele manevre politicianiste în propriul beneficiu electoral.
În afară de propunerea unui venit universal”, Hamon nu fost capabil să declare public dacă susține măsurile-cheie ale lui Mélenchon, precum creșterea salariilor, reducerea orelor de lucru sau pensionarea la 60 de ani. Cramponat într-o schemă politică învechită (o alianță la vârf cu Verzii și Partidul Comunist), care n-a mai funcționat de data asta, Hamon a jucat rolul care i-a convenit de minune lui Macron. Voturile pentru Hamon au fost cele care l-au plasat pe Mélenchon în urma lui Macron și Le Pen.
Hamon va trebui să plătească prețul pentru această atitudine: va fi îndepărtat după scorul dezastruos, iar echipa lui Valls va recăpăta controlul asupra PS și va încerca să-l transforme într-un partid de centru pentru a obține o înțelegere cu Macron și mișcarea condusă de acesta. Mulți membri ai PS au obținut deja locuri pe listele lui Macron la alegerile legislative viitoare sau sunt în discuții avansate cu el.

Macron, candidatul grupurilor financiare

Candidatura lui Macron are un singur scop - să asigure continuarea politicilor din ultimii ani: distrugerea codului muncii și a serviciilor publice și promovarea politicilor favorabile multinaționalelor și grupurilor financiare.
Macron a fost lansat cu susținerea discretă dar reală a lui Hollande și a patronatelor, asemenea unui produs de marketing care combină discursurile demagogice (cum că toți vor avea șansa să devină milionari) cu o declarație de război bine camuflată la adresa muncitorilor (eliminarea limitei de 35 de ore de muncă pe săptămână, desființarea a zeci de mii de posturi la stat).
Se pretinde a fi o figură nouă în politică, ceea ce nici nu este prea greu comparativ cu un Fillon, să zicem. A și anunțat că 50% dintre candidații mișcării sale, En Marche, vor fi oameni noi. Însă rămâne de văzut dacă aceștia vor ocupa locuri eligibile pe listele electorale. Cu 23,8% din voturi, susținerea sa populară nu este chiar atât de puternică. Mulți vor fi curând dezamăgiți, iar mulți dintre tinerii care îl susțin acum i se vor împotrivi atunci când vor descoperi că Macron este doar un continuator al politicilor de până acum.


Le  Pen intră fără elan în turul doi

Cu un contracandidat ca Macron, Le Pen poate juca un rol foarte util capitaliștilor: prezența sa în turul doi va favoriza candidatul susținut de super-bogați, bănci, grupuri de acționari etc. Doar calificarea lui Mélenchon în turul doi ar fi fost un obstacol în calea acestui scenariu ideal pentru marele capital și casta politică. Măcar el a denunțat cu adevărat politica dusă în favoarea bogaților, fără să dea vina pe unele dintre principalele victime ale sistemului, ca imigranții și musulmanii.  

Le Pen a fost, de fapt, la doar 600.000 de voturi diferență de Mélenchon. Zonele rurale și cele afectate de dezindustrializare și de slăbirea serviciilor publice au votat în principal cu ea. Dar orașele mari și medii, în special cele dominate de clasa muncitoare, l-au susținut mai mult pe Mélenchon: Le Havre, Seine-Saint-Denis, Roubaix, Marsilia etc.
Scorul lui Le Pen este cu adevărat mare (mult mai mic totuși decât arătau sondajele), însă progresul ei nu este inevitabil. A câștigat 1.2 milioane de voturi față de 2012, și-a ratat obiectivul de a ieși pe primul loc și nu a fost cu mult în fața lui Fillon sau a lui Mélenchon.


Niciun vot de la lucrători și tineri pentru Le Pen!

Discursurile lui Le Pen au reușit să atragă tineri, muncitori, pensionari, șomeri care de mai bine de 15 ani îndură atacurile diverselor guverne. Însă recent, în întânirile cu asociația patronală MEDEF, Le Pen s-a angajat să nu se atingă de privilegiile bogaților și să nu susțină creșteri salariale. Poziția sa pe problemele sociale va deveni mult mai dură acum că presiunea din partea lui Mélenchon a dispărut și îl are de înfruntat doar pe Macron, candidatul bancherilor.
Aflată în atenția justiției pentru fraudare de banilor publici, Le Pen este protejată doar de imunitatea parlamentară - ea, care se pretinde anti-sistem. Partidul său este plin de politicieni carieriști, la fel ca Partidul Socialist sau cel Republican. 
În competiția cu Macron, candidat al multinaționalelor și al băncilor, este posibil ca Le Pen să primească voturi din partea celor care s-au săturat de politica în beneficiul bogaților. Dar ea nu propune o altfel de politică, ci susține capitalismul la fel de mult ca Macron. Nu pune în discuție exploatarea și nici dictatura profitului ci, din contră, vine dintr-o familie de milionari și este în tabăra celor bogați. Mulți sunt revoltați de această falsă alegere. E crucial să ne organizăm și să amplificăm mișcările de masă împotriva lui Le Pen, a capitalismului și a rasismului.


Le Pen nu va trece!

Extrema dreaptă poate fi oprită doar printr-o mobilizare de masă și prin construirea unui partid militant de masă, care să apere interesele lucrătorilor, ale tinerilor și ale majorității populației. Le Pen obține succese electorale din cauza disperării și furiei oamenilor, dar și pentru că partidele principale aplică politici care agravează situația socială a majorității populației.
Este de înțeles că mulți vor vota pentru Macron pentru a opri coșmarul reprezentat de Le Pen și partidul său. În ceea ce ne privește, ne-am opus întotdeauna lui Le Pen și credem că trebuie să continuăm prin chemarea la organizare, întruniri, dezbateri și demonstrații. Unii se vor abține sau își vor anula votul, în opoziție față de Le Pen dar și față de falsa alegere care ne este impusă - aceasta va fi cu siguranță și poziția noastră.
Primele mobilizări vor avea un dublu obiectiv: să-i arătăm lui Le Pen că nu poate trece mai departe și să-i pregătim pe tineri și pe lucrători pentru lupta care urmează împotriva politicii anti-sociale duse de Macron în slujba capitalismului.
Absența unei forțe politice militante de masă, a unui nou partid democratic care să regrupeze zeci de mii de tineri, lucrători sau pensionari, a facilitat succesul minciunilor lui Macron și Le Pen, sprijinite de propaganda presei aservite sistemului. Avem nevoie de un astfel de partid pentru a discuta, dezbate și decide în mod colectiv luptele pe care le avem de purtat. Pentru asta militează Stânga Revoluționară și pentru un program socialist democratic și anti-capitalist.